Maestrul salutat de Google pentru talentul de a plia hartia – Akira Yoshizawa

Product Information

Maestrul Akira Yoshizawa este salutat miercuri de motorul de cautare Google printr-un doodle absolut inspirat la 101 ani de la nastere. Akira Yoshizawa este cel mai influent şi prolific artist japonez de origami al secolului al XX-lea. Începand cu anii ’30 Akira Yoshizawa a creat sute de modele inspirate din viaţa de zi cu zi. El împreuna cu americanul Sam Randlett sunt creatorii sistemului de învaţare a artei origami (arta plierii hîrtiei) bazat pe simboluri convenţionale şi scheme din linii continue, întrerupte şi săgeţi.

Akira Yoshizawa s-a nascut la 14 martie 1911. Parintii lui au fost producatori de lapte si s-au mutat la Tokyo cand el avea doar 13 de ani pentru a munci intr-o fabrica. Cand avea 20 de ani, Akira a fost promovat din functia de muncitor la cea de desenator tehnic. El raspundea cu predarea notiunilor de baza ale geometriei pentru angajati. Asa a decis sa foloseasca origami, pe care l-a folosit ca un instrument de predare menit a face lectiile mai usor de inteles.

In 1937, Akira Yoshizawa si-a dat demisia din fabrica pentru a practica origami. A trait intr-o lucie saracie in urmatoarii 20 de ani.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Akira Yoshizawa a servit in armata, in cadrul corpului medical din Hong Kong. A facut modele origami pentru a inveseli pacientii bolnavi, dar in cele din urma s-a imbolnavit si a fost trimis inapoi in Japonia.

In 1951, o revista japoneza l-a rugat Akira Yoshizawa sa realizeze modele ale celor 12 semne ale zodiacului japonez. Acesta a fost un punct de cotitura in cariera sa, deoarece expunerea lor a generat mai multe expozitii, precum si publicarea a 18 carti diferite de origami.

In 1954, Akira Yoshizawa a fondat Centrul International de Origami din Tokyo, care ajuta la promovarea origami prin expozitii, demonstratii si clase de instruire.

In 1956, Akira Yoshizawa s-a casatorit cu Kiyo, care i-a fost manager si a predat origami alaturi de el pana la moartea sa.

Partea pedagogică a artei origami a fost influenţată în anul 1850 de concepţiile învaţatului Friederich Wilhelm August Fröbel (1782-1852) care a dezvoltat noi metode de folosire a artei origami, ca produs educaţional. Arta plierii hîrtiei facea parte, în gradiniţe, din programul de învaţare prin joacă. Fröbel credea ca scopul educaţiei era să demonstreze unitatea universului printr-un set de activităţi simbolice care să promoveze cooperarea şi nu competiţia, studiul naturii, lucrul manual. În origami el a văzut una din căile de a-şi pune în practică teoria. Mai apoi, concepţiile lui au fost preluate şi de către pedagogii japonezi.

În Moldova arta plierii hîrtiei înca este considerată ca parte componentă a disciplinelor educaţie plastică si educaţie tehnologică uitîndu-se de latura spirituală pe care aceasta artă o are în ţara ei de origine. Cu toate acestea, există profesori care propagă acest spirit, care în activitatea lor profesională încearcă nu numai cultivarea îndemanării elevilor ei ci şi introducerea lor în acel plan spiritual de care dispun artele tradiţionale japoneze.

Origami se încadrează perfect în categoria activitaţilor practice care se desfaşoară în şcoală contribuind la formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de pliere prin îndoire repetată a unei suprafete de hîrtie şi la realizarea prin îndoituri succesive a unor jucării simple sau obiecte diverse pentru alte categorii de activitaţi, machete etc.

Singurul material necesar pentru origami este o bucată de hîrtie. Aproape orice bucată de hîrtie poate fi folosită pentru origami; există însa şi hîrtii speciale, foarte fine, dar care împăturite pot sta ferme şi care sunt taiate în patrate de 10 – 15 cm. Hîrtia este unul din cele mai accesibile şi ieftine materiale pentru creativitate. Copilul face cunoştinţă cu hârtia mai devreme decât cu orice alt material. Hîrtia este accesibilă , uşor supusă modificărilor. Origami poate fi practicat de oricine , indiferent de statutul social, vîrstă, educaţie. Origami nu are nevoie de dispozitive speciale, echipamente la locul de muncă. Prin urmare se practică peste tot, în orice situaţie. . Această caracteristică permite ca origami să se practice în activităţile cu copiii în spitale, tabere de vacanţă pentru copii, în drum lung.

Unul din avantajele pentru a face origami este costul relativ mic al materialelor necesare. Cel puţin la inceput se poate folosi hîrtie care nu este foarte scumpă, ca de exemplu hîrtie de ziar, cea din cărţile vechi de telefoane. Pentru început cele mai indicate sunt foile din caietele de matematica, acestea fiind de mare ajutor pentru ca au linii deja trasate ajutînd la o pliere a hîrtiei cu mai multă acurateţe. Cele mai deosebite sunt hîrtiile special concepute pentru aceasta artă. Luminoase, frumos pastelate, produc atractive modele origami.Hîrtia în nuanţe deschise pastelate este recomandata sa fie folosită pentru construirea de jucării ,iar unele dintre ele pentru modele de animale. Cele mai folositoare ustensile pentru arta origami sunt: cuţit de hîrtie (cuter), set de foarfece, set de creioane (eventual creion ), radiera, trusa geometrică (rigla si echer, în special).

Hîrtia pentru origami are un design special conceput pentru a realiza plieri exacte şi ,de obicei, este colorată doar pe o singură parte. Tradiţia japoneză cere ca pe parcursul elaborării unei forme să nu se folosească lipici, de asemenea, nu se admite nici folosirea foarfecelor sau a creioanelor colorate.

In ceea ce priveste împaturirea exista cîteva metode stricte de obţinere a diferitelor modele sau figuri, prin alăturarea unui colţ de altul sau a unei parţi de alta etc. Pe lîngă acestea există posibilităţi largi de exprimare liberă a sentimentelor sau emoţiilor creatorului, prin modificarea suprafeţei hîrtiei sau a unghiurilor de împaturire etc. Pe acestea din urma se bazează origami modern care are asemănări cu pictura abstracţionistă, figurile fiind nedefinite oferind imaginaţiei privitorului plăcerea de a le defini dupa voie. Adevărata frumuseţe a artei origami este simplitatea care constă în abilitatea de a exprima caracteristicile esenţiale ale obiectelor, urmarindu-se simplificarea formelor spre limitele cele mai pure..

Cum se învaţă arta origami? Primul lucru care trebuie învatat sunt simbolurile care ne arată sensurile de împaturire a hîrtiei. Sunt 9 simboluri cu nume sugestive, precum împăturirea în vale sau împăturirea în munte, plierea împotriva îndoiturii. Apoi formele de bază. Pentru fiecare figură există diagrame care descriu modul în care trebuie împăturită hîrtia. Există cîteva reguli care trebuie luate în seamă la împaturirea hîrtiei:

Figurile se vor împaturi mereu pe o suprafaţa neteda şi plată.

Hîrtiile se masoară şi se decupeaza de fiecare dată foarte exact.

Îndoiturile arătate se vor executa cu multă grijă.

Întai se va împaturi forma de bază care aparţine figurii respective.

Etapele de lucru nu trebuie privite separate, ci in ansamblu, în legatură cu etapa anterioară şi cu cea care urmează.

Obiectele realizate prin aceasta tehnică pot fi utilizate în cadrul activitaţilor de educarea limbajului, ca suport ilustrativ pentru familiarizarea copiilor cu conţinutul unor texte literare, pentru povestiri create pe baza unor jucarii; se pot realiza machete la activitaţile de cunoaşterea mediului înconjurător; jucăriile pot fi puncte de pornire în învatarea unor cîntece noi.

Produc o mare plăcere copiilor atunci cînd obiectele realizate de ei sunt folosite ca decoruri în crearea unui mediu educaţional adecvat, pentru o stimulare continuă a învaţării spontane a copilului. Se recomandă în procesul lucrului cu preşcolarii şi elevii mici cât mai des de a realiza activităţi practice :de modelare, de cusut, să cânte la instrumente muzicale.

Origami în acest sens are un cîmp larg- mişcările fine nu numai că sunt numeroase, ele sunt, de asemenea, variate. Este foarte important ca atunci când figurile sunt pliate copilul lucrează simultan cu ambele mîini. Majoritatea copiilor şi chiar maturilor realizează totul cu o singura mînă, cu mâna dreaptă. Şi acest lucru conduce la dezvoltarea disproporţionată a emisferei stangi a creierului care controlează mâna dreaptă. Origami armonizează activitatea emisferelor cerebrale pentru că facem totul cu două mâini. Şi aceasta ajută la dezvoltarea potenţialului creativ a copilului.

Origami este de mare importanţă în dezvoltarea gândirii constructive a copiilor, imaginaţiei lor creatoare, gustului artistic. Origami familiarizaeza copiii cu conceptele de bază geometrice (unghi, lateral, pătrat, triunghi etc.), se dezvoltă spiritual de observaţie , se îmbogăţeşte vocabularul cu termeni specifici. Origami activează procesul de gândire. În procesul de construire este necesar pentru a realize legatura dintre simbolurile vizuale (a etapelor de pliere) cu verbale (o explicaţie a metodelor de pliere) şi transpunerea valorile lor în acţiuni, şi anume, executarea independentă de acţiuni. Şi bineînţeles dezvoltă straduinţa , precum şi realizarea muncii minuţioase.

Origami contribuie la dezvoltarea atenţiei, deoarece impune o mobilizare asupra procesului de realizare a lucrării.

(sursa: crestinortodox.ro)

468 ad